Evenimentele ce se întâmplă de-a lungul secolelor în multe sate din pusta Banatului au în centrul lor nobili sau latifundiari care ajung în această zonă în secolul XIX. Astfel se întâmplă și la Cenei sau Bobda iar multe dintre istoriile țesute în această zonă păstrează și azi aroma dulce-acrișoară a unor vremuri apuse. La începutul secolului 20, mai precis în 1909, baronul Csavossy avea 70 de ani, 12 urmași și un domeniu impresionant în Banat. In acel an, hotărăște să doneze impresionantul mausoleu comunității din Bobda. În acel an, evenimentele nu anunțau încă tulburătoarea poveste care avea să grăbească sfârșitul baronului în mai puțin de 2 ani.
Categorie: Istorii ascunse
Oamenii din Ţara Gugulanilor știu că misterul face parte din cotidian
Fie că e vorba de locuri sacre, de comori ascunse sau de întâmplări ciudate, cei din Ţara Gugulanilor au înțeles că misterul face parte din cotidian. Împreună cu alpinistul şi exploratorul Cornel Galescu continuăm ascensiunea pe Muntele Mic ca să înţelegem mai multe despre inscripţia misterioasă descoperită de acesta aproape de vârful Vâlsanu. Despre tezaurele dacice ascunse în Munţii Banatului aflăm detalii de la un căutător de comori din zonă. Cât de reale sunt aceste istorii şi care sunt paşii de urmat pentru a descoperi un astfel de tezaur, ne dezvăluie un gugulan.
Enigmele vârfului Gugu. Legende din Ţara Gugulanilor
Fie că e vorba de locuri sacre, de comori ascunse sau de întâmplări ciudate, cei din Ţara Gugulanilor au înțeles că misterul face parte din cotiadian. Împreună cu alpinistul şi exploratorul Cornel Galescu pornim spre înălţimile Banatului Montan ca să desluşim enigmele vârfului Gugu, despre care se spune că era un loc sacru pentru daci. La Borlova, unul dintre satele de la poalele Muntelui Mic, aflăm întâmplări cu priculici – o categorie de vârcolaci.
Biserica Densuş. Cultul Bradului – ritual de înmormântare
Țara Hațegului; nenumărate sunt istoriile care te însoțesc din momentul în care ajungi în depresiunea care se întinde la poalele Retezatului. Țara Hategului este una dintre puținele zone ale României în care ritualul bradului este încă o parte importantă a obiceiurilor funerare. Bradul pus la căpâtăiul unui tânăr decedat înainte de vreme, înainte de-a fi în rând cu lumea, asigura pentru mentalul colectiv continuarea vieții dincolo de moarte, căci moartea este privită ca o poartă către viața veșnică. Biserica Densuş este unul dintre cele mai misterioase şi impresionante monumente istorice din România. Chiar dacă încă nu este clară data la care a fost construită biserica, cert este că în ultimii 700 de ani, la Densuş au fost ţinute aproape neîntrerupt slujbe.
Iancu de Hunedoara și Mahomed Cuceritorul au avut aceeași bunică?
Contextul tulbure al Evului Mediu a oferit un mediu prielnic pentru realizarea multor legături care în secolul XXI pot părea cel puțin ciudate, însă artizanii acestora aveau în minte strategii pe termen lung. Cum s-a întâmplat ca Iancu de Hunedoara și Mahomed Cuceritorul să fie verișori? Datele care atestă această legătura au fost ținute secole la rând într-un con de umbră. Povestea începe în Țara Hațegului, nu departe de castelul Corvinilor din Hunedoara. Ca să aflăm povestea înrudirii lui Iancu de Hunedoara cu sultanul Mahomed mergem pe firul legendelor și pe cel al istorie, dar și până sus pe crestele dealurilor acolo unde Țara Hațegului întâlnește Ținutul Pădurenilor.
Rășinari. Mărginimea Sibiului. Emanoil Lacu a ajuns în Etiopia
Răşinari, o frumoasă localitate din Mărginimea Sibiului ce abundă în istorii intreresante. Dincolo de povestea lui Octavian Goga sau de cea a lui Emil Cioran, la Răşinari sunt încă multe alte istorii ascunse. Una dintre cele mai recent descoperite este cea a lui Emanoil Lacu. Aproape 100 de ani, efortul pe care Emanoil Lacu l-a făcut la începutul anilor 1900 a fost necunoscut. Descoperită de puțini ani, munca sa impresionează pentru că aduce informații despre o lume dispărută. Explorator înnăscut, Maniu, cum îi spuneau localnicii s-a născut într-o familie simplă de oieri către finalul anilor 1800. Cu doar două clase terminate la şcoala din localitate, Emanoil Lacu pleacă la Bucureşti când avea aproape 21 de ani. De la acel moment încolo, visul de a face o călătorie în jurul lumii începe să prindă contur. Primele pelerinaje sunt la muntele Athos, Ierusalim și Palestina, iar la finalul acestora primește o diplomă de pelerin. Urmează o perioadă de mai bine de 10 ani în care Emanoil Lacu ajunge în expedițiile sale până în Asia Centrală, Caucaz, Orientul mijlociu, Europa Centrală, de sud și sud est. În călătoriile sale ajunge până la curtea celebrului împărat al Etiopiei Menelick al II lea unde este decorat cu două distincții importante ale statului: Crucea Africii și Steaua lui Solomon
Țara Făgărașului. Cârța şi Badea Cârţan
Cârţa şi Cârţişoara. Două localităţi din Ţara Făgărăşului aflate la doar 10 kilometri depărtare una de cealaltă; ambele ascund poveşti frumoase şi deopotrivă interesante. La Cârța la începutul secolului al XIII lea ajung 13 călugări cistercieni. Venirea lor pe teritoriul actual al României avea să se dovedească în timp a fi unul benefic. Cistercienii aduc în zonă învățături pe care populația băştinasă nu le cunoștea. Astfel, viaţa cotidiană a locuitorilor din regiune se îmbunătăţeşte considerabil. Pe drumul care merge spre interiorul masivului Făgăraș, la Cârțișoara găsim istorii din alte epoci şi personaje cu povești de viață fantastice. , iar Badea Cârţan este unul . De departe, Pentru mentalul colectiv, Badea Cârțan este cel mai cunoscut țăran român, cel care a mers pe jos până la Roma pentru a descoperi și a înțelege originea poporului român. Cel care într-o perioadă grea pentru românii din Transilvania are curajul de a le aduce în această zonă cărți tipărite în Regatul României.
Țara Hațegului: De la dinozauri pitici la daci, romani și Jules Verne
„Țara Hațegului este considerată a fi un ținut în care legendele, întâmplările fantastice și poveștile extraordinare sunt nenumărate. De la dinozauri pitici la daci și romani la cei aproape 500 de cneji din perioada voievodală a regiunii și până la Jules Verne și misterul din jurul romanului Castelul din Carpați. De la momentul în care romanul Castelul din Carpați este publicat încep și speculațiile. Unele dintre acestea spuneau că Jules Verne ar fi vizitat Transilvania însoțit de o tânără născută în Homorod. Acea călătorie ar fi stat la baza romanului, iar castelul din Carpați ar fi cetatea Colț din satul Suseni, județul Hunedoara. A fost sau nu a fost Jules Verne în Transilvania? Poveste de dragoste sau o simplă amiciție cu Jules Verne, în familia Luizei Teutsch, generații la rând s-a vorbit despre legătura pe tânara ar fi avut-o cu autorul francez. Se pare că cei doi s-au cunoscut la Amiens, oraș în care locuia Jules Verne; oraș în care Luiza ajunge împreună cu primul ei soț. După ce acesta decedează, tânăra rămâne în localitatea franceză încă o perioadă. Însă, când află de moartea părinților săi, Luiza se întoarce acasă. Acela ar fi momentul în care Jules Verne o însoțește în Transilvania. Speculație sau nu, cert este că în 1974 Oficiul Național de Turism Carpați a realizat un film intitulat Cu Jules Verne în Țara Hațegului, iar în 1977 turiștilor străini le sunt prezentate 3 trasee ce includeau obiective surprinse în Romanul Castelul din Carpați.” (TVR Timisoara)
Moții știau să influențeze fenomenele meteo. Aveau solomonari
„În satele de la poalele munților Trascău, secole la rând oamenii locului au crezut că fenomenele meteo pot fi influențate de ființe cu puteri supranaturale. În plus, cei din zonă povestesc cu spor despre zâne și zmei. Moții, spun legendele zonei, sunt cei care au văzut cum balaurii sunt struniți de stăpânii lor, astfel încât ploaia sau vântul puteau fi mânuite ca să pedepsească sau să-i ajute pe cei din Apuseni. Iar cei care aveau puterea de a influența fenomenele meteorologice în satele și cătunele munților Trascău erau numiți solomonari.” (TVR Timisoara)
Podul lui Dumnezeu în Mehedinți
„Situat în nordul județului Mehedinți, Plaiul Cloșani are peste 10 comune și este o zonă de interferențe între cele două regiuni mari: Banat și Oltenia. Dealurile înalte și împădurite alterneză riguros cu văile largi unde își au vatra satele răsfirate. Plaiul Cloșanilor abundă în peșteri, multe dintre ele necartate, cunoscute doar de localnici. Alături de acestea, formațiunile carstice întâlnite la tot pasul conturează un spațiu în care totul pare posibil. Conspirațiile din jurul unui presupus tezaur ascuns în peșterile din zonă și poveștile despre hărți vechi scrise pe piele de căprioară, redau istorii ce i-au fascinat de-a lungul timpului pe localnici. Legendele spun că în peşterile din Plaiul Cloşani sunt ascunse cantităţi impresionante de aur şi de argint. Dincolo de legende, despre Podul lui Dumnezeu, oamenii de prin partea locului afirmă că e un puternic centru energetic.” (TVR Timisoara)
Story in my live 