Istorii ascunse

Pusta Banatului: Cenei si Bobda

Evenimentele ce se întâmplă de-a lungul secolelor în multe sate din pusta Banatului au în centrul lor nobili sau latifundiari care ajung în această zonă în secolul XIX. Astfel se întâmplă și la Cenei sau Bobda iar multe dintre istoriile țesute în această zonă păstrează și azi aroma dulce-acrișoară a unor vremuri apuse. La începutul secolului 20, mai precis în 1909, baronul Csavossy avea 70 de ani, 12 urmași și un domeniu impresionant în Banat. In acel an, hotărăște să doneze impresionantul mausoleu comunității din Bobda. În acel an, evenimentele nu anunțau încă tulburătoarea poveste care avea să grăbească sfârșitul baronului în mai puțin de 2 ani.

Istorii ascunse

Oamenii din Ţara Gugulanilor știu că misterul face parte din cotidian

Fie că e vorba de locuri sacre, de comori ascunse sau de întâmplări ciudate, cei din Ţara Gugulanilor au înțeles că misterul face parte din cotidian. Împreună cu alpinistul şi exploratorul Cornel Galescu continuăm ascensiunea pe Muntele Mic ca să înţelegem mai multe despre inscripţia misterioasă descoperită de acesta aproape de vârful Vâlsanu. Despre tezaurele dacice ascunse în Munţii Banatului aflăm detalii de la un căutător de comori din zonă. Cât de reale sunt aceste istorii şi care sunt paşii de urmat pentru a descoperi un astfel de tezaur, ne dezvăluie un gugulan.

Istorii ascunse

Enigmele vârfului Gugu. Legende din Ţara Gugulanilor

Fie că e vorba de locuri sacre, de comori ascunse sau de întâmplări ciudate, cei din Ţara Gugulanilor au înțeles că misterul face parte din cotiadian. Împreună cu alpinistul şi exploratorul Cornel Galescu pornim spre înălţimile Banatului Montan ca să desluşim enigmele vârfului Gugu, despre care se spune că era un loc sacru pentru daci. La Borlova, unul dintre satele de la poalele Muntelui Mic, aflăm întâmplări cu priculici – o categorie de vârcolaci.

Istorii ascunse

Biserica Densuş. Cultul Bradului – ritual de înmormântare

Țara Hațegului; nenumărate sunt istoriile care te însoțesc din momentul în care ajungi în depresiunea care se întinde la poalele Retezatului. Țara Hategului este una dintre puținele zone ale României în care ritualul bradului este încă o parte importantă a obiceiurilor funerare. Bradul pus la căpâtăiul unui tânăr decedat înainte de vreme, înainte de-a fi în rând cu lumea, asigura pentru mentalul colectiv continuarea vieții dincolo de moarte, căci moartea este privită ca o poartă către viața veșnică. Biserica Densuş este unul dintre cele mai misterioase şi impresionante monumente istorice din România. Chiar dacă încă nu este clară data la care a fost construită biserica, cert este că în ultimii 700 de ani, la Densuş au fost ţinute aproape neîntrerupt slujbe.

Istorii ascunse

Iancu de Hunedoara și Mahomed Cuceritorul au avut aceeași bunică?

Contextul tulbure al Evului Mediu a oferit un mediu prielnic pentru realizarea multor legături care în secolul XXI pot părea cel puțin ciudate, însă artizanii acestora aveau în minte strategii pe termen lung. Cum s-a întâmplat ca Iancu de Hunedoara și Mahomed Cuceritorul să fie verișori? Datele care atestă această legătura au fost ținute secole la rând într-un con de umbră. Povestea începe în Țara Hațegului, nu departe de castelul Corvinilor din Hunedoara. Ca să aflăm povestea înrudirii lui Iancu de Hunedoara cu sultanul Mahomed mergem pe firul legendelor și pe cel al istorie, dar și până sus pe crestele dealurilor acolo unde Țara Hațegului întâlnește Ținutul Pădurenilor.

Istorii ascunse

Rășinari. Mărginimea Sibiului. Emanoil Lacu a ajuns în Etiopia

Răşinari, o frumoasă localitate din Mărginimea Sibiului ce abundă în istorii intreresante. Dincolo de povestea lui Octavian Goga sau de cea a lui Emil Cioran, la Răşinari sunt încă multe alte istorii ascunse. Una dintre cele mai recent descoperite este cea a lui Emanoil Lacu. Aproape 100 de ani, efortul pe care Emanoil Lacu l-a făcut la începutul anilor 1900 a fost necunoscut. Descoperită de puțini ani, munca sa impresionează pentru că aduce informații despre o lume dispărută. Explorator înnăscut, Maniu, cum îi spuneau localnicii s-a născut într-o familie simplă de oieri către finalul anilor 1800. Cu doar două clase terminate la şcoala din localitate, Emanoil Lacu pleacă la Bucureşti când avea aproape 21 de ani. De la acel moment încolo, visul de a face o călătorie în jurul lumii începe să prindă contur. Primele pelerinaje sunt la muntele Athos, Ierusalim și Palestina, iar la finalul acestora primește o diplomă de pelerin. Urmează o perioadă de mai bine de 10 ani în care Emanoil Lacu ajunge în expedițiile sale până în Asia Centrală, Caucaz, Orientul mijlociu, Europa Centrală, de sud și sud est. În călătoriile sale ajunge până la curtea celebrului împărat al Etiopiei Menelick al II lea unde este decorat cu două distincții importante ale statului: Crucea Africii și Steaua lui Solomon

Istorii ascunse

Țara Făgărașului. Cârța şi Badea Cârţan

Cârţa şi Cârţişoara. Două localităţi din Ţara Făgărăşului aflate la doar 10 kilometri depărtare una de cealaltă; ambele ascund poveşti frumoase şi deopotrivă interesante. La Cârța la începutul secolului al XIII lea ajung 13 călugări cistercieni. Venirea lor pe teritoriul actual al României avea să se dovedească în timp a fi unul benefic. Cistercienii aduc în zonă învățături pe care populația băştinasă nu le cunoștea. Astfel, viaţa cotidiană a locuitorilor din regiune se îmbunătăţeşte considerabil. Pe drumul care merge spre interiorul masivului Făgăraș, la Cârțișoara găsim istorii din alte epoci şi personaje cu povești de viață fantastice. , iar Badea Cârţan este unul . De departe, Pentru mentalul colectiv, Badea Cârțan este cel mai cunoscut țăran român, cel care a mers pe jos până la Roma pentru a descoperi și a înțelege originea poporului român. Cel care într-o perioadă grea pentru românii din Transilvania are curajul de a le aduce în această zonă cărți tipărite în Regatul României.