Scriitori, Versuri

Micle Veronica

Veronica Micle, n. Câmpeanu, (n. 22 aprilie 1850, Nasaud; d. 3 august 1889, Varatec) a fost o poeta româna. A publicat poezii, nuvele si traduceri în revistele vremii si un volum de poezii. E cunoscuta publicului larg în special datorita relatiei cu Mihai Eminescu.

“Si cum s-a stins fara de veste

Amorul cel nemarginit

De-ti pare ca e o poveste

Ce altii ti-ar fi povestit.

Si cum mereu în cale lunga

Trec norii peste mari si tari,

Astfel simtirile s-alunga

Si moare dragostea de ieri.

Si vecinic alta e simtirea

În sân de oameni muritori,

Schimbata e întreaga firea

Din ceas în ceas pâna ce mori.

Iata de ce gândind la tine

Nu plâng c-amorul tau s-a stins,

Caci astazi, stiu atât de bine

Ca dorul care te-a cuprins,

Se va sfârsi, fara de urma,

S-a stinge ca si cel dintâi,

Iar moartea patimile curma

Si-o biata pulbere ramâi. (Si cum s-a stins…)”

“Ca astazi nu mai sunt stapâna

Pe mine, pe sufletul meu,

numai c-o strângere de mâna

îndeajuns ti-am spus-o eu.

Si ca o slaba jucarie

Sunt astazi înaintea ta,

privirea mea ti-ar spunea-o tie

în ochii mei de vei cata.

Si c-a mea singura dorinta

E roaba ca sa-ti fiu în veci,

ti-o spune-ntreaga mea fiinta

când tu pe lânga mine treci.

Însa tu treci cum trece-o raza

Din soare, pe un biet pribeag,

Ce-i pasa ei ca-l lumineaza…

Ce-ti pasa tie ca-mi esti drag! (Ca astazi…)”

“M-am gândit cu drag la tine pâna nu te-am cunoscut,

Te stiam numai din nume, de nu te-as mai fi stiut!

Si-am dorit sa pot odata sa te vad pe tine eu,

Sa-ti închin a mea viata, sa te fac idolul meu. (M-am gândit…)”

“Sa pot întinde mâna s-o pun pe fruntea ta

Încetul la o parte suvitele le-as da,

Senina sa ramâie, curata ca un crin,

Icoana de iubire la care sa ma-nchin.

Dar tu ca un luceafar departe stralucesti,

Abia câte o clipa în cale-mi te ivesti,

Apoi dispari; si-n urma ramâi în gândul meu

Vedenie iubita la care ma-nchin eu. (Sa pot întinde mâna…)”

Stari sufletesti, Versuri

U – Uitarea

Uitarea este bunul suprem al vieţii noastre. Ea vindecă rănile inimilor.” – Dimitrie Bolintineanu

“Ai sosit, dulce uitare,
Din cumplitul meu necaz
Şi din dragostea cea mare
Nici o urmă n-a rămas.

Şi-n aceste ceasuri line,
Eu cu suflet liniştit
Cugetându-mă la tine
Mă întreb de te-am iubit.” (Veronica Micle – Uitarea)

demax.ro
demax.ro
demax.ro
demax.ro
demax.ro