Liviu Rebreanu (n. 27 noembrie 1885, Tarlisua,
Bistrita-Nasaud – d. 1 septembrie 1944, Valea Mare, Arges) a fost un prozator
si dramaturg roman, membru al Academiei Romane.
“Toma Pahontu: Iubirea care renunta nu mai e iubire!…Eu
mai curand as renunta la viata! (Gorila)”
“Mi-ai otravit sangele si nu mai pot trai fara otrava ta.
(Jar)”
“Iubirea n-a ucis niciodata, numai oamenii au ucis in numele
ei. (Padurea spanzuratilor)”
“Moartea vorbeste mai elocvent decat toate frazele.
(Ciuleandra)”
“Iubirea nu este un targ: te iubesc pentru ca ma iubesti.
Iubirea este o certitudine: te iubesc pentru ca te iubesc. (Jar)”
“Poetul are nevoie de singuratate si de iubire. (Ion)”
“Iubirea adevarata, mare, neconditionata e taina tuturor
fericirilor pamantesti si ceresti. Numai iubirea apropie pe om de Dumnezeu.”
De ce i-a fost frica lui Ion n-a scapat pentru ca la cateva
zile dupa ce a iesit din inchisoare i-a murit si copilul, dupa inmormantarea
acestuia Vasile Baciu cerandu-i pamantul inapoi.
Asa cum i-a pasat de
nevasta lui, asa i-a pasat si de copil, cel mai greu ii era sa se desparta de
pamant, nu concepea sa le piarda mai ales dupa cat a indurat sa le castige.
Ar fi fost drept ca el sa fie sincer de la inceput pentru ca
prin viclesugul lui a atras suferinta nu numai personala ci si a oamenilor din
jurul lui, a calcat in picioare atatea suflete pentru a-si atinge scopul.
Complicata a mai fost istoria noastra, imi inchipui cat de
greu le-a fost romanilor din Ardeal sa se stie subjugati de unguri, degeaba se
opunea invatatorului, Titu si preotul Belciug pentru ca erau repede adusi la
tacere sau chiar pedepsiti. Stim bine ca astfel de lucruri se fac doar prin
puterea poporului, vorba aceea „Cu o floare nu se face primavara”.
In familia Herdelea se intampla lucruri frumoase, toti merg
la Sangeorz si acolo se intalnesc cu rudele lui George printre care se afla si
sora acestuia Eugenia si sotul ei Gogu
Ionescu, dar toata aceasta armonie poate nu ar fi insemnat mult daca
excelentul nostru scriitor nu creea aceasta antitaza intre cele doua familii.
Ion simte la fel de acut fiorii dragostei pentru singura lui
iubire Florica. Cauta pricina sa vorbeasta cu ea si-i spune ca ei trebuie sa
fie impreuna chiar de-ar face moarte de om. Sunt in asentimentul Floricai
care-l retreaza zicand: „Cand s-a putut , n-ai vrut; cand vrei tu, nu se mai
poate!”
Siretenia lui Ion e fara margini deoarece leaga o prietenie
cu George doar pentru a o vedea de cate ori vrea pe Florica.
Pana acum nu am pomenit nimic despre o femeie oloaga Savista
(care locuia la George) pentru ca nu am crezut ca are un rol important, dar vad
ca nu e asa, ba din contra. Ea este cea care observa ca Florica „se zapacea si
se rosea putin, incat oalele ii dadeau deseori in foc” cand il vedea pe Ion la
ea acasa si-l atentioneaza pe George, iar acesta nu pare deloc surprins si
atunci ii vine in minte pricina lui Ion adresata Floricai la nunta ei. George
extrem de furios amenintand chiar ca o sa-l omoare.
Stand un pic si gandindu-ma de ce George reactioneaza asa
fara sa le acorde incredere mi-am adus aminte ca tot Ion a fost cel care i-a
luat-o si pe Ana.
In urma inspectiei unde invatatorul nu s-a prezentat bine
deoarece copiii nu stiau mai deloc ungureste este nevoie sa-si ceara
pensionarea altfel risca sa fie scos din oficiu din invatamant.
Preotul Belciug ii impaca pe Ion si Vasile Baciu facandu-i
sa semneze un act prin care daca mor fara mostenitori directi, adica copii,
toata averea sa ramana a bisericii, mi se pare un lucru de admirat.
Titu e pe cale sa ajunga in Romania asa cum isi dorea, dar
nu uita sa mai faca o vizita prin Pripas si sa mai vorbeasca cu apropiatii.
La rugamintea lui George, Savista ii spioneaza pe Ion si
Florica, si afla ca in noaptea cand George o sa plece la padure, Ion o sa vina
la sotia acestuia.
Titu ajunge in Sibiu unde s-a intalnit cu Virgil si Liviu
Pintea, fratii lui George, peste cateva zile pregatindu-se sa plece in Romania.
Intr-adevar George pleaca spre padure, dar se intoarce din
drum sub pretextul ca ii e rau. Acasa se aseaza in pat si sta in asteptare si
la un moment dat aude zgomot, se inarmeaza cu o sapa si loveste la intamplare,
fara precizie fiindca are bezna, dar ghinionul face ca Ion sa fie lovit. Ceea
ce urmeaza este de-a dreptul macabru pentru a mia oara sunt nevoita sa notez
aici despre o moarte tragica. Gasim substantive comune dintre cele mai ingrozitoare:
sange, procuror, carne, autopsie, car mortual, lacrimi si multe altele.
Sunt intristata pentru orice om care aud ca a murit de moarte
buna, dar cand aud ca a fost ucis de catre cineva mi se pare stigator la cer.
Din nou Rebreanu descrie amanuntit si acest episod, bineinteles pentru a te
face sa vibrezi, este uimitor cat de bine poate s-o faca.
In ciuda faptului ca Ion a fost asa cum am tot spus in acest
jurnal, imi e foarte mila de el, nu-mi gasesc cuvintele potrivite pentru a
exprima ce simt in acest moment. M-am atasat de el si-mi vine in gand un
cunoscut proverb „Rau cu rau, dar mai rau fara rau”.
21 august 2011
In urma faptei comise George este ridicat si dus pentru a fi
judecat la Bistrita, asa cum e si normal.
Satul participa la inmormantarea lui Ion, chiar si familia
Herdelea careia preotul Belciug le face o invitatie la el promitandu-i mult
asteptatele acte ale casei.
Satul Pripas realizeaza ca a pierdut un om harnic, Ion are
parte de o cuvantare aleasa din partea preotului acesta fiind extrem de
multumit ca pamantul ramane Bisericii.
August 22, 2011 luni
Apele incep sa se linisteasca, Belciug face actele pe numele
Ghighitei, parintii ei asteapta ca Zegreanu (inlocuitorul profesorului) sa o
ceara in casatorie desi aceasta din orgoliu zice ca nu-l suporta. Parca e prea
linistit in comparatie cu ce s-a intamplat anterior.
Dupa doua saptamani de la plecarea lui Titu, familia
primeste o scrisoare de la el in care le spune ca-i e greu prin straini si ca
ii este dor de ei.
Gandindu-se la situatia lui Titu au si uitat ca au mai
primit o scrisoare de la Laura in care le face cunoscut ca o sa fie din nou
mamica de data aceasta sperand sa fie un baietel.
Romanul se incheie tot cu o petrecere ca si inceputul, data
in cinstea sfintirii noii biserici, dar cineva lipseste din peisaj si cu greu
cineva isi mai aduce aminte de el.
In urma acestei petreceri Ghighi si Zegreanu sunt atrasi
unul de celalalt si imi aduc aminte ca in „Rascoala”, Ghighi urma sa se
casatoareasca cu el.
Prea multe cuvinte nu prea mai am, pe parcursul jurnalului
mi-am dat tot timpul cu parerea cu tot ce s-a intamplat.
Mi-a facut o nespusa placere sa o citesc, mi-am imaginat ca
o sa fie o carte despre un om de la tara dupa titlul ei, Ion fiind unul din
cele mai comune nume intalnite la sat.
In urma votului, castigator iese Bech din aceasta cauza Titu
se hotaraste sa plece in Lusca ca subnotar.
Partea aceasta din carte mi-a displacut deoarece nu sunt o
persoana pasionata de politica, de ce? e lesne de inteles din ceea ce vedem ca
se intampla in ziua de azi.
Parintii Laurei primesc vesti bune de la ea cum ca le merge
bine in luna de miere.
Pe de o parte il inteleg si pe Vasile Baciu ca este suparat
in privinta casatoriei Anei, ca nu l-a ascultat asa cum Laura a respectat
cuvantul tatalui ei. E clar ca nici un parinte nu si-ar duce copii la rau, ei incearca
dupa puterea lor sa le faca un viitor cat mai bun.
Si de-un animal simti mai multa mila decat simtea Ion pentru
nevasta lui, de la un timp o banuia „ca e inteleasa cu tatal ei ca sa-l traga
pe sfoara”, ba chiar o ura. Dupa cum se intituleaza capitolul VIII si anume
„Copilul” cine vremea ca Ana sa nasca copilul care spera sa-l mai imblanzeasca
pe Ion. Nasterea are loc pe camp cand tocmai sosise cu mancare la oamenii care
secerau graul. Cand ea suferea durerile nasterii si avea nevoie de un cuvant
bland, de o incurajare el nici nu se deranjeaza, ba din contra o dojeneste in
fata parintilor zicand „- Afurisita muiere! stie ca-i soseste ceasul si vine sa
fete pe camp! bata-i Dumnezeu socotelile ei de toanta!”.
Singurul care e miscat de tot ce se intamplase era socrul
Anei, pe cand Ion isi da seama ca prin fiinta aceea mica este legat pentru
totdeauna de Ana si ca Florica trebuia sa ramana undeva in urma.
In vremurile de demult femeile nu ajungeau la maternitate sa
nasca ci nasteau acasa sau pe camp cum am citit aici si un episod asemanator am
mai intalnit in „Descult” de Zaharia Stancu cand o femeie a nascut doua fete
gemene.
Nu stiu cum sa explic, aici e o problema psihologica pentru
ca Ana afland ca Avrum s-a spanzurat lasa totul la o parte si se duce la locul
faptei ba chiar isi doreste sa fie cat mai aproape de spanzurat.
In drum spre tribunal Ion il linisteste pe nasul lui
spunandu-i ca o sa declare ca el a facut jalba si imbatandu-l odata l-a convins
sa o traduca in ungureste, aceasta infatisare se incheie prin suspendarea din
functie a invatatorului.
Laura face prima vizita parintilor dupa casatorie, vizita
ce-i cam dezamageste pentru ca o vede cam rece fata de ei, parca nu-i mai pasa
ce li se intampla, in schimb il lauda pe sotul ei si le da vestea ca o sa fie
mama.
Am scris mai cu deamanuntul intamplarile eroilor acestui
roman pentru ca mi-a placut foarte mult si citindu-l vreodata vreau sa-mi
amintesc cu lux de amanunte tot ce cuprinde el.
Ana ingrijea de copil, tot ea era cea care facea si toate
treburile gospodaresti in timp ce Ion era prin sat cu diferite treburi,
Glanetasu la carciuma, iar Zenobia umbla prin vecini barfindu-si nora. Asa s-a intamplat
si acum cand Dumitru Moarcas (o ruda a Zenobiei care locuia la ei cam dupa
nunta lui Ion) moare subit. Observ ca Ana are unele curiozitati legate de
moartea unui om, la Avrum s-a dus sa vada daca omul sufera mult cand moare, iar
pe Dumitru il tot intreaba daca ii este frica de moarte”- Te doare rau cand
mori?”
Vasile Baciu cedeaza in fata lui Ion, acesta merge la un
notar si ii face acte pe toate pamanturile lui, aceasta intamplandu-se cu
cateva zile inaintea procesului.
19 august
Daca pe chipul invatatorului se arata o falsa fericire, in
sufletul lui domnea tristetea pentru ca „in urma deciziunii tribunalului, este
suspendat din serviciu pe timp nelimitat”.
Inteleg aceasta stare pentru ca si mie mi-a fost greu de
fiecare data cand m-am despartit de persoane dragi, de exemplu: doamna
invatatoare, domnii profesori so fostii colegi.
Apar neintelegeri in Lusca unde se crede ca Titu este
instigatorul, dar il multumeste acest lucru pentru ca el demult vroia sa se
sacrifice pentru unire.
Titu vine acasa, unde este intampinat de vesnica problema ca
preotul nu le face acte, ba mai mult nu vine cu Boboteaza la ei.
Cu riscul de a mai repeta, nu sunt de acord cu
comportamentul preotului pentru mine el este un exemplu viu al dreptatii,
bunatatii si iubirii. El este cel care sfarseste si binecuvanteaza viata omului
insa din provincie.
La inceput Titu era un tip zburdalnic, acum vad cum se
maturizeaza, il intereseaza problemele familiei si greutatile cu care se
confrunta tatal sau.
Herdelea impreuna cu familia au fost nevoiti sa se mute in
Armandia motivul fiind noua slujba a invatatorului la avocatul Grofsoru, la
ceva timp dupa mutare vine si Ghighi de la sora ei aducandu-le vestea ca Laura
a nascut o fetita, Maria.
Vestea ca Florica se marita cu George ii zguduie sufletul
lui Ion, fiind atat de ocupat cu problemele lui uitase si „nu se mai singhisise
de nimeni si de nimic in lume”, il uimise atat de mult „si se mania vazand ca
oamenii si-au cautat de nevoile lor precum si-a cautat el de-ale lui, ca lumea
si-a urmat mersul ei parca el nici n-ar fo fost”.
La nunta Ana il vede ca nu-si poate lua ochii de la mireasa,
isi da seama din ce in ce mai mult ca Ion nu a iubit-o catusi de putin si pe
drum spre casa il avertizeaza spunandu-i ca se omoara.
Poate ca a zis asa ca sa-i atraga atentia fara sa aiba de
gand sa se omoare, dar auzindu-l pe el zicand „- Da’ omoarate dracului ca poate
asa am sa scap de tine!”, nepasarea lui s-ar putea sa o faca sa recurga ;a
acest gest mai ales ca acest capitol se numeste „Streangul”.
Sunt inspaimantata, parca nici n-as vrea sa mai continui
cititul, dar curiozitatea mea este si mai mare.
Desi pare ca s-a obisnuit cu viata pe care o duce in
Transilvania, Titu vrea cu orice pret sa treaca Carpatii in Romania.
Gestul final al Anei este datorita faptului ca nu a mai
putut indura cruzimea, bataile, vorbele grele, nepasarea fata de ea. Ana nu a
avut viata ei personala, a fost folosita pentru ca altii sa-si atinga
scopurile.
E infiorator! Am citit si abia dupa ceva timp am inceput sa
scriu, nu-mi iese din minte, ea a facut asta cu gandul la cuvintele pe care i
le-a spus Dumitru si anume cine a trait urat va avea o moarte frumoasa.
Scriitorul relateaza acest fapt cu o descriere foarte
amanuntita, e de necrezut cum a stiut el ce se intampla cu un om atunci cand se
spanzura.
Ce va face oare copilasul ei, sigur, ce va manca fiind inca
sugar. Oare nu si-a iubit suficient de mult copilul de a putut sa plece de
langa el (acesta semana foarte mult cu tatal lui) pentru ca stiu ca o mama
rabda orice de dragul copilului ei.
Am auzit foarte des in randul batranilor ca se casatoreau
pentru pamant, fara sa se iubeasca, dar in cele din urma se acomodau unul cu
altul, se respectau cel putin, dar in cazul lui Ion e totul altfel. Nu vreau
sa-l jignesc din respect prea mare pentru scriitorul care i-a dat viata, dar
sunt extrem de dezamagita pentru ca nu
are nici o urma de respect pentru moartea Anei. Simte ca-i fuge pamantul de sub
picioare gandindu-se ca numai Petre face sa mai fie stapanul mosiei lui Vasile
Baciu. Isi ameninta mama sa aiba foarte mare grija de copil ca de va pati ceva
nu va mai avea zile bune cu el.
Partea in care Herdelea primeste vestea de la Grofsoru ca a
fost achitat ma mai bucurat un pic.Nu acelais noroc a avut Ion, el a fost
condamnat.
Viata satului reintra in cursul normal, domnul invatator se
reintoarce spre bucuria intregului sat, ba chiar si a lui Belciug, nu mai spun
de copiii de la scoala care „raspundeau usurati, parca in locul tatalui vitreg
s-ar fi reintors tatal lor cel bun si adevarat”.
Mare rusine trage Ana din cauza sarcinii, stau si ma intreb
cum o sa reactioneze tatal ei afland ca Ion este tatal copilului si nu e George
asa cum credea. Desi s-au schimbat multe lucruri de atunci si pana acum, lumea
s-a modernizat si cu toate acestea sunt si acum sarcini nedorite, tati care
nu-si recunosc copii, este o rusine mai ales la tara ca o fata sa nasca un
copil.
Incep sa apara zvonuro despre relatia lui Titu cu Roza Lang
si tatal lui pentru a evita un scandal vrea sa-l trimita ca subnotar in
Gargalau.
9.08.2011
Vazand ca-i creste burta si George nu mai vine s-o ceara
Vasile Baciu suparat se duce la el sa-i ceara socoteala, dar acesta ii spune
ca: „eu m-am dat la o parte cand am vazut cum a iesit altul noaptea din casa si
am auzit ce-am auzit…”.
S-a intors acasa balabanindu-se ca si cand ar fi baut trei
zile si a batut-o pe Ana pana a lasat-o mai mult moarta decat vie. Vecinii s-au
alarmat au incercat sa-i sara in ajutor, iar Ion a zis: „Lasa ca bine-i face.
Lasa s-o bata zdravan, ca i se cade!”
Ce om fara suflet!, cu ce i-a gresit, cand ea s-a sacrificat
pentru el.
Nimeni nu tinea cont de situatia in care se afla Ana, era
purtata de la o poarta la alta. Mai intai Vasile Baciu o trimite cu vorba buna
la Ion, dar acolo nu a fost deloc bine primita asa cum se asteapta, acesta
spunandu-i ca: „cine dracu a mai vazut invoiala fara tocmeala” dandu-i de
inteles pentru prima oara ca primordiala este averea ei. Ajunge din nou pe mana
tatalui ei si primeste iar o bataie zdravana. Oare asa de scump se plateste o
clipa de fericire? Daca e asa…
Titu care era de partea taranilor ajunge prin functia pe
care o detine sa-i asupreasca, obligandu-i sa-si plateasca darile, dar asta nu
tine mult pentru ca ajunge la o batrana foarte saraca si vaduva care il induioseaza,
sunt curioasa sa vad cat va rezista ca subnotar. Pe de alta parte Titu este
extrem de abatut din cauza distantei cel desparte de femeia iubita. Eu care
credeam ca Titu este liber sa faca ce vrea iata ca parintii au si asupra lui un
cuvant greu de spus acesta neavand curaj sa-i contrazica, in deciziile pe care
le iau.
Observ o schimbare in comportamentul lui Ion, daca la
inceput era tandru, seducator cu Ana, acum nu mai vrea nici sa auda de ea, ba
chiar atunci cand familia Herdelea ii reproseaza ca nu-i bine ce face ii sare
tandara si totodata o invinuieste ca nu a facut nimic cu jalba, ba chiar i-a
ingreunat situatia.
Cred ca felul in care se comorta nu duce la nimic bun. La
inceput imi placea, era imaginea taranului roman, acum simt dispret fara de el.
13.08.2011
Nu poate sa-l indublece pe Ion nimeni s-o ia pe Ana, nici
parintii lor, nici preotul Belciug, nici femeile specialiste in peteli si
tocmeli.
Lacomia lui e fara margini, nu mi-a fost dat sa intalnesc
astfel oameni. Eu sunt de parere ca fericirea unui om nu consta in nu stiu ce
averi, pentru mine primordial este iubirea si intelegerea.
16 aug
Pe plan financiar familia Herdelea o duce foarte greu, atat
in cazul invatatorului cat si a lui Titu apar probleme provocate de
sentimentele lor patriotice, nu vor sa fie sclavii ungurilor pe taramul
romanesc.
Ma bucur ca in ciuda asupririi unguresti ei au curajul sa se
declare patrioti.
Sunt uluita de comportamentul indraznet a lui Ion. Cum are
curaj sa mai mearga in casa familiei Herdelea si mai ales sa le ceara sa-l
cunune.
Chiar eram curioasa
sa vad ce se mai intampla cu relatia dintre Roza Lang si Titu, dar iata
ca Titu nu mai este atras de ea, vazand cum arata („intr-un halat murdar de
stamba, cu parul valvoi”) si afland ca a fost tradat in timp ce el a lipsit.
Dragut, dragut, dragut! Ma emotioneaza nunta Laurei dupa
descrierea lui Liviu Rebreanu parca o si vad mireasa, stand langa mirele ei.
Imi plac in mod deosebit nuntile, aceasta dandu-mi o senzatie extraordinara.
In ultimul capitol al primului volum are loc mult asteptata
nunta a lui Ion cu Ana, dar aici se intampla lucruri neplacute si anume Ion o
ignora pe Ana si ii face ochi dulci Floricai, Zenobia se imbata de fericire,
iar Vasile Baciu se imbata de necaz, Ion se uita la Ana si i se pare monstruos
de urata, Ana observa, ba chiar aude declaratia de dragoste catre Florica si
isi da seama ca viitorul ei este plin de amar ca si trecutul.
Daca nunta Laurei ma facut sa tresalt de fericire, cea a
Anei am citit-o parca cu un fel de teama stiind de ce e capabil Ion.
„Cand mariti o fata parca ti-ai arde casa” familia ii simtea
lipsa Laurei si fiecare lucru de-al ei pe care-l gasea ii marea suferinta. Pe
langa asta mai avea o problema pentru ca urma ca mobila sa-i fie scoasa la licitatie
deoarece nu a platit niste facturi.
De partea cealalta intre familiile lui Ion si Anei
necazurile par a nu avea nici un sfarsit, Ion nu este multumit de zestrea pe
care i-a dat-o Vasile Baciu el vrea toate pamanturile acestuia cu acte. Vazand
ca nu ajunge la nici o intelegere cu socrul lui o trimite pe Ana cu vorba buna
la el poate-l indubleca, dar auzind motivele vizitei o ia la bataie si o
trimite acasa, dar si acolo are parte de acelasi tratament.
Mare adevar se gaseste in proverbul „Sa nu dea Dumnezeu
omului cat poate sa duca”, ma rog ca Ana sa iasa vie si nevatamata din
valtoarea in care este aruncata de persoanele care ar fi trebuit sa fie aproape
sufleteste de ea.
Urmand sa fie niste alegeri in care sa se voteze un deputat
si candidatii fiind Victor Grofsoru – roman – si Bela Bech – ungur – automat
Titu se implica in campania dusa de Grofsoru acesta incercand sa-l atraga si pe
tatal lui.
17.08.2011
Titu si tatal lui nu impart aceleasi opinii legate de
politica, domnul Herdelea este de partea lui Bech la cerinta subinspectorului
care-l poate ajuta la procesul cauzat de para lui Ion.
Dupa parerea mea Ion ar fi
trebuit sa fie rabdator pentru Ana fiind singurul copil al lui Vasile
dupa moartea acestuia i se cuvine tot ce ii apartinea lui, dar in continuare el
se comporta inuman, Ana este huiduita de cei doi barbati insa sentimentul
matern o face rezistenta „cum se misca sarmanul! Isi zice dansa uitandu-si
toate necazurile si intelegand ca trebuie sa traiasca, fiindca intransa o
fiinta noua bate la poarta vietii”.
Citind cateva parti din primul capitol sunt surprinsa placut
sa vad ca aceasta carte este despre viata satului, cand erau pastrate toate
acele vechi traditii cum ar fi hora pe care o intalnesc inca de la inceputul
cartii.
Observ ca flacaii umbla dupa averea si nu dupa frumusetea
fetelor, in aceasta situatie se afla si Ion care desi era indragostit de
Florica (aceasta era saraca) se apropia de Ana care era bogata, dar si promisa
de tatal ei lui George.
Nu imi place atitudinea de superioritate a preotului Belciug
si a doamnei Herdelea Maria, sotia invatatorului care era si ea fiica de taran,
in schimb Titu fiul ei este prieten cu Ion si se inteleg bine si cu alti
feciori din sat.
Ion este in stare sa se impotriveasca oricui pentru a-si
indeplini scopul. Era sa se ia la bataie cu Vasile Baciu, tatal Anei, pentru ca
batranul i-a vazut venind din spatele surii impreuna. Din fericire Ion observand
ca acela este beat si stiind ca daca il bate se va supara Ana pe el s-a abtinut
si nu i-a facut nici un rau, insa nu acelasi noroc la avut si George. De aici
deduc ca Ion este o fire razbunatoare.
Am incheiat primul capitol „Inceputul” mi-a placut desi
uneori taranii erau cam violenti, nerespectuosi si nu aveau cel mai frumos
vocabular.
4 aug ’11
Mirosul fanului pe care il simt in aceasta perioada,
coincide cu plecarea lui Ion la coasa, cu dormitul in fanul proaspat, o mare
deosebire ar fi mancarea si ceea ce-si puneau ei in traista – mamaliga, branza
si ceapa.
Imi place cum Rebreanu descrie cu lux de amanunte fiecare
moment al cositului, felul in care Ion isi bate coasa, cu ochi mintii il vad pe
bunicul meu care la fel si-o pregateste pentru o zi de munca.
Ion se imparte intre doua mari iubiri cea de pamant care-l
face sa se apropie din ce in ce mai mult de Ana si cea pentru Florica, mi se
pare nedrept fata de Ana pentru ca ea chiar il iubeste pe Ion.
Titu Herdelea…numele acesta imi suna cunoscut. Acum mi-am
amintit l-am intalnit in romanul „Rascoala” de Liviu Rebreanu unde era un
sarguincios gazetar, pe cand aici nu prea vrea sa faca nimic serios.
Datorita faptului ca Ion a participat la scandalul iscat la
carciuma a dat nastere la discutii intre preot si familia invatatorului
Herdelea care era de partea lui. Din cate observ preotul se implica cam mult in
treburile taranilor, dar nu
tine cont de vinovatia fiecaruia, certandu-l foarte aspru pe
Ion in biserica.
Ion este confuz, nu stie ce sa puna pe primul loc, se
gandeste si la bunastarea copiilor, pe care o sa-i aiba, casatorindu-se cu Ana,
dar nu poate sa uite ceea ce simte pentru Florica.
Daca oamenii de rand se casatoreste din interes, nu ma
asteptam ca si in familiile de intelectuali sa se intample acelasi lucru, mai
concret Laura Herdelea este obligata de parinti sa se casatoreasca cu un viitor
preot care nu are pretentii la zestre.
5.08.2011
„Dragostea nu ajunge in viata…Dragostea e numai adaosul.
Altceva trebuie sa fie temelia”. Simtind pe propria piele lipsurile, Ion devine
materialist, il obsedeaza obtinerea pamantului si a averii fiind despus sa
renunte la frumusetea Floricai petru
bogatia Anei.
Rebreanu scrie cu o tenta putin comica despre membrii
familiei Herdelea ceea ce ma bine dispune si doresc sa aflu cat mai multe
despre ei.
La felul cum mi l-am imaginat eu pe Ion – mandru, orgolios,
razbunator – nu-l vedeam sa ajunga in situatia de a cere sfatul cuiva, inseamna
ca in inima lui exista o indoiala. Il intreaba pe Titu ce sa faca, acesta
raspunzandu-i ca daca poate obliga pe Vasile Baciu sa-i dea fata atunci s-o
faca.
Din cate observ casatoria iti da mai mari batai de cap,
biata Laura de vede in situatia de a-si asculta parintii pentru ca Aurel, pe
care ea-l iubea, nu ii da nici o garantie, ba chiar s-au despartit.
6 aug
Fiind orfana de mama si tatal ei cazand in patima alcoolului
devenind un om aspru, toate acestea au facut-o pe Ana sa fie o fire
melancolica, trista, singuratica. Ii inteleg suferinta si deaceea as fi vrut sa
aiba parte de o dragoste curata din partea lui Ion.
Ma indigneaza comportamentul preotului si sper ca in
realitate sa nu existe astfel de oameni. Nu-i normal ca o fata bisericeasca sa
intre in astfel de treburi murdare (il forteaza pe Simion Lungu sa-l dea in judecata
pe Ion in urma bataii iscate cum ca Ion ar fi intrat cu vreo doua brazde pe
locul lui), dar cred ca o face:
1. pentru ca se razbuna pe familia Herdelea care-i tine
partea lui Ion si care ii tot cere actele casei construite pe locul bisericii;
2. pentru ca stie planul lui Ion cu Ana si el e de partea
lui Vasile Baciu, acesta fiind un important donator al bisericii.
Apele s-au mai linistit in casa familiei Herdelea, Laura s-a
impacat cu gandul ca o sa se casatoreasca cu Pintea care le-a facut o vizita cu
ocazia balului din Armandia.
Invatatorul e dispus sa ajunga pana la ministrul de justitie
pentru al scapa de osanda, baiatului nu ii era frica de inchisoare cat ii era
frica ca Vasile Baciu sa nu o marite pe Ana in lipsa lui.
7 august ’11
Titu mi se pare mai atipic, este o fire libertina, nu-l
supravegheaza parintii in comparatie cu surorile lui, totusi eu sunt total
impotriva relatiei lui cu doamna Lang, aceasta fiind o femeie casatorita.
Ion este multumit ca la insistenta Anei ajunge in casa
acesteia, petrecand noaptea cu ea…Dupa ce se intampla ce se intampla aceasta
este cuprinsa de spaima spunand „tare ma tem sa nu fi ramas grea!”, din contra
Ion ar fi fost extrem de bucuros sa se
intample acest lucru. Ma simt incarcata cu o multitudine de sentimente: pentru
Ana: mila, afectiune, compatimire; pentru Ion: dispret pentru ca profita de
naivitatea si dragostea ei si pe de alta parte intelegere; pentru Vasile Baciu:
ura pentru ca nu-si intelege fiica.
E o atmosfera prea linistita la familia Herdelea, logodna
Laurei se desfasoara intr-un mod placut, imi place, dar si mai placut este
atunci cand situatia este incordata.
Story in my live 