Monumente istorice din Romania

Monumente istorice jud Alba, România – Castele şi palate din secolele XVI-XVII / Historical monuments Alba, Romania – Castles and palaces from the 16th – 17th centuries

Palatul Apor / Apor Palace

Palatul Apor este prima clădire civilă în stil baroc din Transilvania. Este amplasat în zona nordică a Cetății Alba Carolina și suprapune latura de nord a castrului roman, iar la bază are un nucleu care a aparținut unei case medievale. Clădirea a fost ridicată în a doua jumătate a veacului al XVII-lea, deși prezintă elemente și mai timpurii. Edificiul a avut locatari celebri. În secolul al XVII-lea, a fost cumpărată de unul dintre cei mai influenți și bogați oameni din Transilvania acelor vremuri, Ştefan Apor. După venirea trupelor austriece în Transilvania, fosta rezidenţă nobiliară a căpătat destinaţie militară. Aici și-a stabilit reşedinţa contele de Steinville, comandantul trupelor imperiale în Transilvania. Perioada este sinonimă și cu o transformare notabilă a clădirii. Modificările operate, cel mai probabil, de meșterii care au lucrat și la Porțile Cetății bastionare, au adus edificiul aproape de caracteristicile unui palat. Transformarea s-a concretizat, în principal,  în supraînălțări, adăugiri pe latura sudică și înglobarea aripii de răsărit a casei lui Nicolae Bethlen, aflată în partea vestică. Și interiorul a suferit modificări: s-a construit o scară monumentală cu două rampe, flancată de două coridoare laterale, s-au adăugat ferestre în stil baroc, decorațiuni în relief. Adăugirile baroce au transformat edificiul în prima construcție civilă ridicată în Transilvania în acest stil. Pe faţada principală a clădirii a fost amplasată monograma împăratului Carol al VI-lea, într-un blazon cu acvila bicefală, susţinut de doi lei. Este împăratul în vremea căruia s-a ridicat Cetatea Alba Carolina. Fosta reședință nobiliară a avut, în timp, și destinații care i-au știrbit din glorie, cum ar fi cea de sediu pentru o Cooperativă Agricolă de Producție, în vremea regimului comunist. În anii 80-90, Palatul a fost complet părăsit.

Apor Palace is the first Baroque-style civil building in Transylvania. It is located in the northern part of the Alba Carolina Fortress and overlaps the north side of the Roman camp, and at the base it has a nucleus that belonged to a medieval house. The building was erected in the second half of the 17th century, although it has even earlier elements. The building had famous residents. In the 17th century, it was bought by one of the most influential and rich people in Transylvania of that time, Ştefan Apor. After the arrival of Austrian troops in Transylvania, the former noble residence became a military destination. Here the Count of Steinville, the commander of the imperial troops in Transylvania, settled. The period is also synonymous with a notable transformation of the building. The modifications made, most probably, by the craftsmen who also worked at the Gates of the Bastion Citadel, brought the building close to the characteristics of a palace. The transformation resulted mainly in elevations, additions on the south side and the incorporation of the east wing of Nicolae Bethlen’s house, located in the western part. And the interior has undergone changes: a monumental staircase with two ramps has been built, flanked by two side corridors, baroque style windows have been added, relief decorations. Baroque additions transformed the building into the first civil construction erected in Transylvania in this style. On the main facade of the building was placed the monogram of Emperor Charles VI, in a coat of arms with a bicephalous eagle, supported by two lions. He is the emperor during whose time the White Carolina Fortress was built. The former noble residence had, in time, also destinations that robbed them of glory, such as the headquarters for an Agricultural Production Cooperative, during the communist regime. In the 80s and 90s, the Palace was completely abandoned.

Palatul Arhiepiscopiei Romano-Catolică din Alba Iulia / The Palace of the Roman Catholic Archdiocese of Alba Iulia

Palatul arhiepiscopal este amplasat în colțul sud-vestic al Cetății, în imediata apropiere a catedralei romano-catolice. Istoria palatului este strâns legată de cea a prestigioasei instituții care funcționează aici de secole: Episcopia Romano-Catolică de Alba Iulia, ridicată la rang de Arhiepiscopie în anul 1991. Începuturile palatului sunt greu de descifrat. Prima mențiune documentară ce amintește de existența acestuia datează din anul 1287. Edificiul, reședința episcopului, a fost construit în paralel cu catedrala din imediata vecinătate. Întregul șir de clădiri de pe latura sudică a cetății a făcut parte, inițial, din același complex, care a servit, pentru început, ca reședință episcopală. Statutul complexului s-a schimbat la mijlocul secolului al XVI-lea, când Alba Iulia a devenit capitală a Principatului Transilvaniei. După secularizarea bunurilor instituției episcopale, clădirea a trecut în posesia reginei Isabella, mama lui Ioan Sigismund, adică după mijlocul veacului al XVI-lea, edificiul a devenit reședința principilor Transilvaniei. Funcția sa s-a schimbat la sfârșitul secolului al XVII-lea, când Transilvania a intrat sub stâpânire habsburgică. Noii stâpâni au împărțit clădirile: curțile estice ale vechiul palat princiar i-au revenit armatei, iar curtea vestică Episcopiei Catolice. Episcopul catolic s-a reîntors aici în 1715. În 1736, palatul episcopal actual a fost separat prin demolări de aripa sa orientală și de celelalte corpuri adăugate în secolul al XVII-lea. Pentru perioadele mai vechi, se consideră că aripa estică a palatului episcopal comunica direct cu catedrala, la etaj,  printr-un pasaj. Înfățișarea pe care o are palatul în zilele noastre este rezultatul unor secole de transformări și extinderi. Lucrările recente de restaurare au pus în evidență încadramente de uși și ferestre din epoca Renașterii. Restauratorii au evidențiat și elemente ale șirului de ferestre tripartite ce datau din secolul al XVI-lea.

The archbishop’s palace is located in the southwest corner of the Citadel, in the immediate vicinity of the Roman Catholic Cathedral. The history of the palace is closely linked to that of the prestigious institution that has been operating here for centuries: the Roman Catholic Episcopate of Alba Iulia, elevated to the rank of Archdiocese in 1991. The beginnings of the palace are difficult to decipher. The first documentary mention of its existence dates from 1287. The building, the bishop’s residence, was built in parallel with the cathedral in the immediate vicinity. The entire row of buildings on the southern side of the fortress was originally part of the same complex, which served, for a start, as an episcopal residence. The status of the complex changed in the middle of the 16th century, when Alba Iulia became the capital of the Principality of Transylvania. After the secularization of the episcopal institution’s assets, the building passed into the possession of Queen Isabella, the mother of John Sigismund, ie after the middle of the 16th century, the building became the residence of the princes of Transylvania. Its function changed at the end of the 17th century, when Transylvania came under Habsburg rule. The new masters divided the buildings: the eastern courtyards of the old princely palace reverted to the army, and the western courtyard to the Catholic Episcopate. The Catholic bishop returned here in 1715. In 1736, the current episcopal palace was separated by demolition of its eastern wing and other bodies added in the seventeenth century. For the older periods, it is considered that the eastern wing of the episcopal palace communicates directly with the cathedral, upstairs, through a passage. The appearance of the palace today is the result of centuries of transformations and expansions. Recent restoration work has highlighted door and window frames from the Renaissance era. The restorers also highlighted elements of the series of tripartite windows dating from the 16th century.

Ansamblul castelului Bethlen din Sânmiclăuș / The ensemble of Bethlen castle from Sânmiclăuș

Castelului Bethlen din Sânmiclăuș a fost ridicat de Miklós Bethlen (1642-1716) după planurile pe care el însuși le-a realizat. În 1856 domeniul trece din posesia familiei Bethlen în posesia familiei Brukenthal, care renovează palatul și îl transformă în școală agricolă. Blazonul familiei este încă vizibil. În 1918 domeniul intră în posesia statului, iar în timpul regimului comunist palatul devine parte a IAS-ului Jidvei, la fel ca și castelul Bethlen-Haller din Cetatea de Baltă. Planul palatului, un pătrat fără curte interioară, cu colțurile marcate de volume asemănătore unor turnuri, amintește de planurile de factură renascentistă ale castelelor de la Cetatea de Baltă și Ozd. Spațiul interior al palatului este împărțit în nouă zone identice ca dimensiuni. Camerele sunt acoperite cu bolți renascentiste, acoperite la rândul lor cu stucaturi colorate. Ușile și ferestrele păstrează ancadramente de piatră sculptate în manieră renascentistă. Palatului i s-a adăugat între anii 1686-1689 o fortificație constând în ziduri de apărare, cinci bastioane și un șanț de apă, dar din fortificație nu se mai păstrează astăzi nimic.

The Bethlen Castle in Sânmiclăuș was built by Miklós Bethlen (1642-1716) according to the plans he made. In 1856 the estate passed from the Bethlen family to the Brukenthal family, who renovated the palace and turned it into an agricultural school. The family coat of arms is still visible. In 1918 the domain came into state possession, and during the communist regime the palace became part of the Jidva IAS, as did Bethlen-Haller Castle in the Baltic Fortress. The plan of the palace, a square without an inner courtyard, with the corners marked by tower-like volumes, is reminiscent of the Renaissance plans of the castles of Cetatea de Balta and Ozd. The interior space of the palace is divided into nine areas identical in size. The rooms are covered with Renaissance vaults, covered in turn with colored stucco. The doors and windows keep stone frames carved in the Renaissance style. Between 1686-1689, a fortification was added to the palace, consisting of defense walls, five bastions and a moat, but nothing is preserved from the fortification today.

Castelul Eszterhazy din Șard, Ighiu / Eszterhazy Castle in Sardis, Ighiu

Castelul Eszterhazy este un monument istoric aflat pe teritoriul satului Șard, comuna Ighiu.

Eszterhazy Castle is a historical monument located on the territory of Șard village, Ighiu commune.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s