Muzica, Versuri

Colindul celui fără de ţară

Orice-ai fi și unde te-ai tot duce,
Cît ai fi de rău și cît de bun,
Că mai crezi sau nu mai crezi în Cruce,
Cel mai greu îți este de Crăciun!

Cînd se strîng străinii pe la case,
Și lumini se-aprind în pomii lor,
Ți se face frigul frig în oase
Și de-acasă ți se face dor!

Bate vîntul, bate dinspre țară,
Suflă-n răni cu sare și pelin,
Bate vîntul și te-nchide-afară,
Rudele în vizită nu vin!

Ori aici și nimeni nu te-aude,
Dar visează tot c-este pe plac,
Că te bărbierești și pleci la rude
Și găsești pe masă cozonac.

Din puținul lor ai tăi vor face,
Tot ce pot să fie fericiți,
Să trăiască-n liniște și-n pace,
Să mai rîda, să mai bea un șpriț!

Unde-ai fi și orice-ai fi bătrîne,
Dacă dorul șalele ți-a frînt
Și din dor, atît îți mai rămîne,
Să te-așezi cu fața la pămînt,

Și să plîngi cînd alții-n sărbătoare,
Hohotesc de parcă te-ar sfida
Și să-ți plîngi durerea ta cea mare
Și să plîngi de dor de țara ta!

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s