Scriitori

Pillat Ion

Ion Pillat (n. 31 martie 1891, Bucuresti – d. 17 aprilie 1945), a fost un academician, antologist, editor, eseist, poet traditionalist si publicist român. Pe linie materna a fost înrudit cu familia Bratianu. Bunicul sau a fost cunoscutul politician Ion Bratianu, acesta fiind adesea evocat în poeme din volumul sau cel mai complet din punct de vedere estetic, Pe Arges în sus, în poeme precum Bunicul, Bunica, Aci sosi pe vremuri sau Ochelarii bunicului.

Si-a petrecut copilaria la mosiile Florica, pe Arges si la Miorcani, pe râul Prut. Dupa 1945 poezia sa este trecuta la „index”, evident din ra?iuni strict politice. Fiul sau, criticul si romancierul Dinu Pillat a fost îndepartat de la Facultatea de Litere unde era asistent al lui George Calinescu fiind condamnat la temnita politica, iar manuscrisele i-au fost confiscate si distruse. Nepoata sa, Monica Pillat este o reputata anglista.

“Deschid cu teama usa camarii de-altadata

Cu cheia ruginie a raiului oprit,

Trezind în taina mare a poamelor, smerit,

Mireasma, si racoarea, si umbra lor uitata.

Ma prinde amintirea în vânatul ei fum,

Prin care cresc pe politi si rafturi, ca pe ruguri,

Arzând în umbra, piersici de jar, si-albastri struguri

Si pere de-aur rosu cu flacari de parfum.

Sovaitor ca robul, ce calca o comoara

Din basmul cu o mie si una de nopti, ma-nchin:

Vad pepeni verzi – smaragde cu miezul de rubin –

Si tamâiosii galbeni ca soarele de vara.

Se-aprind fantasmagoric caise si gutui:

Trandafirii lampioane si lampi de aur verde…

Dar parasind camara ce mintile îmi pierde,

Tot rodul vrajitoarei cu lacat îl încui. (Camara de fructe)”

“Cobor pe câmp o data cu-nnoptarea,

Sunt pretutindeni si nu-s nicaieri,

Ma prinde pitulata nemiscarea;

Dar pier, cu glasul tare de ma ceri.

Ma sfâsie cocosii, câinii ma latra,

La iaz ma joc cu luna plina-n stuf,

În jurul lampii atipesc pe vatra,

Si satul doarme-n mine ca-ntr-un puf. (Tacerea)”

“Se clatina galbene pasari

usor pe parul din vie.

Nu, toamna isi pregateste

iar stolul de frunze pribegi.

E aerul limpede astazi,

ca apa-n paraul de munte,

Si singur un nor mai sclipeste

pe ceruri – un pastrav de-argint. (Imagini, toamna)”

“La casa amintirii cu-obloane si pridvor,

Paianjeni zabrelira si poarta si zavor.

Iar hornul nu mai trage alene din ciubuc

De când luptara-n codru si poteri si haiduc.

În drumul lor spre zare îmbatrânira plopii.

Aci sosi pe vremuri bunica-mi Calyopi.

Nerabdator bunicul pândise de la scara

Berlina leganata prin lanuri de secara.

Pe-atunci nu erau trenuri ca azi, si din berlina

Sari subtire-o fata în larga crinolina.

Privind cu ea sub luna câmpia ca un lac,

Bunicul meu desigur i-a recitat „Le Lac”.

Iar când deasupra casei ca umbre berze cad,

Îi spuse „Sburatorul” de-un tânar Eliad.

Ea-l asculta tacuta cu ochi de peruzea…

Si totul ce romantic, ca-n basme se urzea.

Si cum sedeau… departe, un clopot a sunat,

De nunta sau de moarte, în turnul vechi din sat.

Dar ei, în clipa asta, simteau ca-o sa ramâna…

De mult e mort bunicul, bunica e batrâna…

Ce straniu lucru: vremea! – Deodata pe perete

Te vezi aievea numai în stersele portrete.

Te recunosti în ele, dar nu si-n fata ta,

Caci trupul tau te uita, dar tu nu-l poti uita…

Ca ieri sosi bunica… si vii acuma tu:

Pe urmele berlinei trasura ta statu.

Acelasi drum te-aduse prin lanul de secara.

Ca dânsa tragi, în dreptul pridvorului, la scara.

Subtire, calci nisipul pe care ea sari.

Cu berzele într-ânsul amurgul se opri…

Si m-ai gasit, zâmbindu-mi, ca prea naiv eram

Când ti-am soptit poeme de bunul Francis Jammes.

Iar când în noapte câmpul fu lac întins sub luna

Si-am spus „Balada lunei” de Horia Furtuna,

M-ai ascultat pe gânduri, cu ochi de ametist,

Si ti-am parut romantic si poate simbolist.

Si cum sedeam… departe, un clopot a sunat

– Acelasi clopot poate – în turnul vechi din sat…

De nunta sau de moarte, în turnul vechi din sat. (Aci sosi pe vremuri)”

“Dragostea noastra e ca o bomboana învelita în staniol: e foarte dulce, dar ceva scârtâie foarte tare.”

“Orice limba e oglinda sufletului natiunii care o creeaza.”

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s