Povestiri si amintiri

Vararii

Multe lucruri s-au schimbat chiar de la copilaria mea – care nu a fost demult – pana acum.

De exemplu, acum ca facem curatenia de toamna, ma gandeam ca mamaia dadea cu var luat de la vararii ce treceau pe drum in carutele cu coveltiri. Auzeam din departare strigand: „Var, hai la var!”, atunci pregateam boabe de porumb sau bani cu care plateam. Varul era bolovani. Mergeam acasa si il stingeam intr-o galeata, procesul era astfel: se punea putina apa apoi un bulgare de var amestecand continuu si astfel se repeta pana ce varul devenea o pasta. Asta se intampla printr-un procedeu de fierbere, dar nu cu flacara. Nu ma lasa sa ma apropii pentru ca sareau stropi fierbinti, dar simteam mirosul acela atat de placut, era mirosul de curat.

Acum e pierdut, de aproximativ 10-15 ani putini mai sunt cei care varuiesc cu var si acela este luat din comert la pungi sub forma de pasta.

ejolie.ro
ejolie.ro
ejolie.ro

1 gând despre „Vararii”

  1. Inedit și frumos. La mine nu erau vărari, cred, dar știu că bunica mea avea în curte, undeva, o groapă cu var, din care stingea nițel in fiecare vara, sa „producă” apa de var pentru fructele ce trebuiau să rămână tari- la dulceață. Frumoase amintiri, dragi miei-ai stârnit. Mulțumesc frumos.😀

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s